sifonierul

Ma vad, ma aud, nu stiu cine sunt, nu stiu cine vorbeste cu mine, ma aud din nou, ma vad din nou,
dar cand m am vazut? Cine trece pe langa mine, nu pot sa vad, doar il aud!
Este langa mine, ii aud respiratia, ma impinge, sunt intr un dulap, usile s au deschis!
Este o lumina alba, nu pot sa vad, sa aud! Cineva ma intreaba: Dar cand te ai auzit?
Este intuneric, intrebarea se repeta! Usa s-a inchis! Ma apropii de ea, este o usa cu patratele gravate.
Imping usa incet, imi vad raftierul de la pat, pe vine scot incet capu,
imi vad patul, sunt in sifonierul meu, ies, ma uit in jur, sunt chiar in camera!
Pe jos nu mai am covor, este pamant, un pamant umed, ca dupa ploaie! Ma uit inspre tavan, vad ceru!
Raman blocat cinci secunde, las capu' jos, sunt afara! Ce s-a intamplat,
aici eram de la bun inceput? Nu! Se aude o voce din interior! Nu ma cred pe mine insumi,
trebuie sa intreb pe cineva!
Merg pe strada, aud o usa cum se deschide, tata ma intreaba daca mananc,
ii spun: Nu! Dar stai...Usa sifonierului s a inchis!