vineri, 18 noiembrie 2011

Becul

Apa ma ma duce in larg, plutesc, vad cerul, vad stelele, vad pescarusii zburand, vad luna, simt valurile sub mine, nu pot sa ma misc, nu stiu daca respir, inima a incetat de mult sa bata.
Usor imi revin, este dimineata, soarele a rasarit, simt caldura! Soarele intra in nori, incepe furtuna, continui sa plutesc, a inceput sa ploua! Valurile sunt mai mari, fulgera, imediat vine si tunetul, fulgera din nou, tunetul nu se mai aude, mi am pierdut auzul? Aud copii ce alearg pe un coridor, aud sunetul clopotelului, se face liniste. Aud tunetul! Valurile imi intoarce corpul, sunt cu fata in apa, aud din nou sunetul clopotelului, vad copii cum ies fericiti din clase! Un copil se apropie de mine, ceilalti copii se uita la el, copilul este sub mine, se uita in ochii mei! Ceilalti copii se uita mirati la el! Un copil ce se uita intr un bec! Simt cum plutesc in tavanul scolii, din nou suna clopotelu' copii intra in clase! Copilul se retrage si el, merge cu spatele, inca ma priveste in ochii! Inchid ochii, ma simt relaxat, miscarile valurilor ma relaxeaza, incet ma intorc inapoi cu fata catre cer! Un pescarusi sta asezat pe mine! Ghearele ma inteapa! Pot sa ma misc, sperii pescarusu, nu face nici o miscare, il ating cu degetul, il vad cum aluneca pe pieptul meu, apoi cade in apa, il vad cum se duce la fund! Ma intorc pe partea opusa, cu fata in apa. Sub mine copii sunt adunati in cerc, in mijloc, un copil este intins pe jos. Copii sunt tristi! Vad alti oameni cum se apropie de cercul copiilor, unul din ei ma arata cu degetu, oameni vin, se uita la mine, ridica din umeri si se apleaca catre copil, lumea se da la o parte intristata, copilul se uita din nou la mine, Zambeste!

joi, 17 noiembrie 2011

Singur

Sunt in mijlocul pustietatii, sunt singur, tot praful dupa pamantul uscat este in aer, imi intra in ochii, clipesc, cineva imi trece prin fata, ma straduiesc sa ma uit mai bine, nu e nimeni! Continui sa ma frec la ochii, praful nu mai este, sunt pe acelasi pamant uscat, singur. Mainile le simt legate la spate, chiar sunt legate, sunt legat de maini, cineva ma apuca de umar si ma trage dupa el. Aud o usa cum se inchide, sunt pe acelasi pamant uscat. Cad pe ganduri, nu stiu ce se intampla. Ma dau in spate, plec! In stanga si in dreapta am padure, sunt pe o poteca lata, nu sunt copaci pe ea, merg in fata. Din intuneric apare o usa, o usa neagra! O deschid, in fata imi apre din nou intunericul! De jos se aud oameni vorbind, masini claxonand...Ma dau inapoi, usa balconului im apare in fata, ma uit inapoi jos, poteca continua, n am incotro, merg drept inainte, s a facut noapte, nu mai vad, nu stiu in cotro sa ma indrept. Nedumerit ma intorc cu spatele, sunt la semafor, culoarea verde imi permite sa trec, trec, am ajuns pe partea cealalta, masinile au disparut, semaforul ruginit nu a mai functionat de ceva timp, ma uit in jur, totul a fost parasit? Ma indrept spre casa! Imi vad blocul si el este parasit ca tot orasul, Intru in scare de bloc. Ma uit la lift, arata etajul sapte! Ma apropii de buton si apas, liftul vine. Deschid usa, schetelul ruginit al liftului imi apare in fata, pasesc, ma pun cu picoarele pe niste tevi si apas etajul opt! Liftul nu mai functioneaza. Ies din lift, ma uit la usa, mai devreme era in stare buna, acum si usa liftului este ruginita! Ma indrept catre scari! Usile ghenelor sunt cazute, aruncate pe palier, continui sa merg!
La fiecare etaj geamurile sunt inchise. Etajul sapte...opt! Ajung in fata usii, iala este si ea ruginita, ma murdaresc de rugina, bag mana stanga in buzunarul drept, scot mana, sunt murdar de rugina!

luni, 14 noiembrie 2011

Lalele!

Ma plimb pe o alee intunecat intunecata, nu vad la un metru in fata, cineva alearga prin tufisuri, ma feresc, ma pun pe vine, ma uit atent, nu mai misca nimic, ma ridic, in fata am un pod, il traversez! Am ajuns pe partea opusa, o parte frumoasa.
In dreapta vad o gradina cu lalele. Un batran apare si imi spune: Poti sa iei o lalea daca vrei! O refuz, ma dau in spate, cad intr un lac, ma zbat, nu vad malul, in fata nu mai am malu' ma uit in jur sunt intr un lac foarte mare, este intuneric, nu vad nimic, algele imi ating corpul, ma simt dezbracat, sunt dezbracat! Incep sa inot, obosesc, simt nisip, in sfarsit, am ajuns la mal! Imi indrept privirea, sunt pe o insula, luna lumineaza slab, ies din apa! Din nou simt ceva ciudat, sunt imbracat! Sunt pe o strada foarte aglomerata, oameni ma ametesc, simt ca ametesc, simt ca plutesc, simt cum ma ridic, ma ridic, un zgomot se aude, usa liftului se deschide, un lift mecanic! In fata imi apare un perete alb! Pasesc, ma uit in stanga, in drapta, sunt intr o cladire mare, toata alba. Pasesc pe podeaua cea alba, sunt speriat! Vad o fereastra, o fereastra alba! In spate aud pasi, ma intorc! Patru oameni cu cate o coala de hartie alba se plimba plin cladire, nu se vad, nu se aud, se plimba unul pe langa celalalt. Ma apropii de unul dintre ei, ma vede, imi face semn cu mana sa ma uit in spate, peretele in care era fereastra a disparut, este gol, o fereastra imensa apare in fata mea! Ma indrept catre fereastra, privesc afara. Cladirea este in mijlocul unui lan de lalele! Miroase a lalele!

sâmbătă, 12 noiembrie 2011

In pijamale

Respir greu, nu pot sa vad, ma simt legat de maini si de picoare, acum ma simt cu capul in jos, cineva ma bate pe umar! Imi spune: Nu mai sta in cap! Sunt intr-o statie de metrou, stand in cap, revin la normal, ma uit atent in jur, nu este nimeni, ma uit la ceasul din perete arata ora 23:30!
Ma uit pe tunelul de unde ar trebui sa vina metroul, o lumina se apropie, nu este metroul, este o persoana cu o lanterna in mana, ma uit in spate, statia nu mai este, a disparut, omul cu lanterna la fel si el, s-a facut intuneric, ma asez pe o piatra, gandesc, clachez, gandesc! Ma ridic, o multime de oameni trec pe langa mine, se uit la mine si atat. Apare un rand de copii, multi copii tristi, a inceput sa ploua, copiii stau tristi in ploaie, nu ii deraneaza ploaia deloc! Un copil din multime se apropie de mine, se sterge la ochi si imi arata semn cu mana, ma uit, imi arata un buton de chemat liftul! Apas butonul, liftul vine, ma urc in el, este doar scheletul liftului, in dreapta vad butoanele, apas etajul 8, liftul pleaca! Urca! Urca mai mult decat trebuie, din nou este intuneric, o lumina slaba, galbena lumineaza liftul. Scheletul liftului este ruginit! pasesc pe palier, lumina este si aici oprita! Ma uit in dreapta, vad o usa de apartament, vad vizorul, cineva este inauntru! Ciocanesc in usa, mai incerc odata. Ma uit din nou la vizor, nu mai este, sunt in fata unui zid! Pana acum am ciocanit in zid? De la etajele de mai sus aud muzica, urmez sunetul! S a aprins lumina pe scara! Vreau sa ies de aici, ma duc la lift! Chem liftul, deschid usa si intru, apas butonul PARTER! Am ajuns, deschid cele doua usi, imping repede usa liftului, in fata imi apare camera, sunt in pijamale, lumina la baie estre aprinsa!

Camera

Plutesc in aer, plutesc, nu am nimic sub mine, plutesc, aerul cald imi atinge corpul, simt cum cobor, simt pamantul sub mine, simt cum ating cu spatele pamantu! Ma ridic, ma uit in jur, sunt intr-un oras strain, nu cunosc locul unde sunt, imi simt corpul greu, ma intind jos, simt din nou ca plutesc, simt cum imi ia foc corpul. Cineva ma impinge intr-un gol si mai adanc, nu pot sa vad, aud cum bate vantu', aud pasari cantand, vad un batran cum se uita la mine, de fapt, plutim amandoi! Imi zambeste, imi spune ca a mai facut odata asta! Ii zambesc si eu! Sunt intr-un trenulet care pluteste, nu simt nimic sub mine, vad trenul cum pluteste! S-a facut noapte, ma uit spre cer, vad un om pe bicicleta, in spate sta copilul lui, se uita la mine, imi zambeste si el, batranul este langa mine, imi spune sa am incredere in el! In el in cine? Nu mai imi raspunde nimic, batranul a adormit! Noapte buna, aud de sus, de la copilul dupa bicicleta! Ma uit atent la batran, ii vad o lacrima cum ii cade din ochi! Gura i se lungeste, zambeste din nou! Oare doarme? Se ridica in capul oaselor si imi spune, copilu acela seamana cu mine cand eram mic! Nu mai aud, nu aud nimic, ma uit din nou la copil, a rabufnit in hohote de ras, nu pot sa il aud, dar il vad! Se uita la mine, incepe sa planga, ma sperii, ma uit in jos, vad orasul luminat, sunt deasupra acelei zone in care am cazut! Adorm si eu, m am trezit, sunt in aceiasi sanie, sunt singur, este zi, sunt deaspura orasului, sub mine sunt nori, nu vad nimic, pasari trec pe langa mine, ma dor ochii de atata alb, sunt inconjurat numai de alb. Ma uit mai bine in jur, sunt intr o camera toata in alb, aud un ciocanit, raspund: Da! o usa neagra din tot albul se deschide, copilul din sanie este in fata mea! Ma duc la el si il intreb ce s-a intamplat, se uita la mine, se intristeaza! O lacrima ii curge din ochiul drept! Ma uit in jur, vad o batista, o ridic, i-o intind, intinde si el mana, lesina, nu stiu ce sa fac, ma uit inapoi in spate, pe fereastra, ma intorc catre baiat, baiatul a disparut, batista a ramas la locul ei! Usa este inchisa, ma uit pe gaura cheii, vad copilul cum se sterge la ochii, tip dupa el, nu ma aud, ma ridic, copilu este in fata mea, il intreb ce are, nu ma aude, nu imi raspunde, ii fac cu mana prin fata, parca nici nu exist! Il intreb daca ma aude, il vad cum pleaca, incerc sa il opresc, mana imi trece prin el, copilul dispare, usa a ramas inchisa! Ma apropii din nou de usa, apas clanta, usa se deschide. Oare de cat timp sunt aici cu usa deschisa? Deschid usa, imi apare casa mea in fata, ma uit in stanga, in dreapta, imi vad palierul, sunt in fata caseii mele! Pasesc in casa, totul este bine, nu este nimeni acasa, din usa camerei mele se aude cum cineva bate la usa, deschid usa, copilul imi apre in fata, de mana cu batranul om! plang amandoi, imi spune sa ma uit in spate, totul este alb, exact ca inainte!

joi, 10 noiembrie 2011

Patul

Si ma impac cu mine ca n am sa scap niciodata, sunetele sobolanilor ce rod in pereti a incetat sa ma mai deranjeze, ii accept pe ei asa cum ma accept pe mine.
Un pian se aude din intuneric, il aud, se aude placut. (poate este un moment de nebunie si sunetele sobolanilor s a transformat in cantec de pian) Imi cunosc pestera, stiu totul unde este, dar nu este nimic aici, doar pereti si intunericul. Pun mana pe un perete, este ud. a inceput sa ploua?
Aud tunete, cerul se lumineaza pentru o secunda, ma sperii, ma retrag inapoi. In spate am o stanca, o stanca pe care eu nu am iesit, ma uit in sus, s a facut noapte! In stanga vad o poteca, ma tin dupa ea, poteca s a terminat, drumul nu mai continua, in fata am o padure, o padurea deasa. inainte sa intru ma uit in spate, luna ma lumineazaa, vad razele de lumina cum patrunde padurea. Intru! Ma uit atent in stanga si in dreapta, aud copii plangand, oameni ce alearga pe langa mine, nu ii vad, ii aud, ii aud clar, sunt langa mine.
Incepe sa ma doara capu', nu mai suport plansetele, incep si eu sa plang, vreau sa scap, stiu ca este un vis, stiu ca acum dorm in patul meu. Tremurand las pe vine si ma intind, vreau sa dorm, adorm! M am trezit, in acelasi loc, in aceiasi pozitie, soarele a rasarit, vad copii jucanduse, alti se ura in copaci, parinti isi privesc copii cu lacrimi in ochi, trec pe langa ei, nu ma observa, trec prin fata ochilor lor, ii fac cu mana prin fata, nu ma observa nici acum, continua sa planga. Ma intorc, copii sunt intinsi pe jos, fara rasuflare, toti sunt imbracati in alb! Ma apropii de unul din ei.
Il vad cum se ridica, se ridica in picioare, sta cu spatele la mine, ma apropii si mai mult, ii vad ceafa, acum urechea, sta cu ochii inchisi, sunt in fata lui, imi zambeste, ma uit in jur, toti copii, toti parinti au disparut! Ma uit inapoi la copil, isi ridica privirea in sus, mi o ridic si eu! Cerul este albastru, doi norisiori albi apar in cercul copacilor intre care ma aflu. Imi las privirea in jos, copilul a disparut, am ramas singur, sunt in vis? Ma intorc pe partea cealalta, ma lovesc cu capul de un copac, m am trezit, sunt in acelasi loc in care m am asezat, ma uit in jur, este ud pe jos, sunt plin de noroi! Ma scutur si ma asez inapoi in pat, ma uit in jur, chiar sunt in camera, dar patul nu este in camera, totul este exact cum imi amintesc, dar patul...Ma asez in locul gol! Adorm! Nu am visat nimic, ma ridic, dau cu capul intr un copac, de fat nu este copac! Ma uit mai bine, este sipca patului meu!

miercuri, 9 noiembrie 2011

Cinci minute!

Ma ridic dupa jos, ma scutur de praf, nu imi aduc aminte nimic, nu stiu unde sunt, este noapte, aud o apa cum curge, ma ghidez dupa sunet, sunetul s a oprit!
Ma uit in jur, nu vad nimic, nu pot sa imi vad corpul, nu pot sa ma misc, aud un caine cum latra, nu pot sa ma misc, daca vine cainele in spre mine nu am ce sa ii fac, ma pun pe vine si astept.
Ma ridic, sunt in camera, tata se uita la mine, ma intreaba: Ce ai? Nu pot sa ii raspund, simt cum inghit apa, aud un val cum vine din spate, ma loveste, nu mai sunt in camera, valurile ma intorc dupa o parte pe alta. Dau patura la o parte dupa mine, sunt ud pe picioare, ma sterg! Incepe sa ploua, ma uit in spre tavan, vad cerul innorat, vad picaturile cum coboara, o picatura imi cade in ochi, las capu jos, ma sterg cu mana! Tata ma intreaba daca mai plec! Nu il vad, il aud cum imi repeta intrebarea! O usa se deschide, aud cum spune: Cristi nu e acasa! Ma caua cineva! Cine oare sa fie, nu pot sa vad, sa ma misc! Deschid usa la camera, o prapastie imi apare in fata, ma uit in spate usa camerei nu mai exista! Inima imi bate cu putere, respiratia mi se opreste, vederea mi se intuneca! Dupa stanca aud din nou un val, vine spre mine! Ma loveste, cad, cad in gol!
M am agatat de un copac, un copac inflorit, miroase frumos! In spate aud: Da, miroase foarte frumos! Imi intorc capul, vanzatorul imi spune ca bradul acesta miroase cel mai frumos! Inchid ochii si ma gandesc, ma gandesc cum am ajuns aici, si cum am plecat de acolo. Vanzatorul, brazi, tarani au disparut! Piata este goala! Din nou este intunecat! Ma indrept catre iesire, cotesc la stanga, o masina de inmormantare imi trece prin fata ochilor, ma uit in jur, nu este nimeni! Din nou cotesc la stanga, in indepartare observ un sicriu, un sicriu alb, lucios, ma apropii de el, dispare!
Urechile mi s au infundat, simt cum ma racesc, simt cum nu pot sa respir, nu pot sa vorbesc, nu pot sa imi intorc capul, in spate se aud oameni, oameni care plang! Robotizat privirea mi se intoarce, se intorc si oameni cu mine, nu inteleg ce se intampla! Nu se intampla nimic, mai ai doar cinci minute pana iti va suna ceasul pentru trezire!

marți, 8 noiembrie 2011

Beciul

Soarele a rasarit, in camera copacii au inflorit, miroase a vara, a curat.
Dar beciul in care ma aflu nu imi poate oferi tot ce am nevoie, vreau doar sa vad un copac inflorit, vantul sa il simt cum adie, ploaia care sta sa incepa, picaturile sa ma atinga, dupa din nou soarele sa iasa, pasarile sa incepa sa cante. Dar nici asta nu pot avea, sunt inchis aici, nu stiu cum este afara, n am mai vazut lumina zile de 23 de ani, nu mai stiu cum am ajuns aici, in schimb, stiu cat timp a trecut.
23, doare 23 de ani aveti? Imi spune o asistenta! sunt condus la salon, salonul numarur 4! Deschid usa, este intuneric, ma uit inapoi la asistenta, este intuneric, nu o mai aud, intind mana spre ea, a disparut! Incet ies pe usa, intind mana spre stanga, spre drapta. Pasesc in dreapta! Cu mana lipita de perete, aproape pe vine pasesc inainte, lumina s a aprins, sunt in acelasi spital!
Doctori si pacienti se uita la mine. Din multime apar doi oameni, ma apuca de maini, ma ridica, ma uit foarte atent la ei, ma scoate din multime. In spate aud aplauze, lumea ma aplauda? Imi intorc capul! Sunt condus pe scena, pe scena unui magician! Ma uit inapoi pe scena, vad tocul unei usi, sunt aruncat intr o camera alba! Ma ridic in picioare, ma uit in jur, totul este alb! Nu imi atrage privirea nimic, nu stiu unde sa stau cu ochii! Ma intorc, imi vad patul, aud o usa cum se inchide, cineva imi spune: In jumatate te de ora te trezesc! Ma apropii de pat, cineva doarme in el, dau patura la o parte, ma uit in cel ce doarme in patul meu, un om in varsta, fara fata, nu are fata, este doar pielea, ma sperii, ma dau inapoi, omul se ridica, se uita la mine, intr o secunda este in fata mea! Un fluture ii trece desupra capului! Ma uit in directia din care a venit! Sunt intr un loc verde, curat, vad un copac inflorit, simt vantul cum adie...
Ma uit din nou la omul din patul meu, chipul ia revenit pe fata, este tanar!
Ma uit la el, simt cum ma misc greu, si el se misca greu, ma uit la el, chiar eu sunt! Ma uit atent la mine, pe fundal se face alb, sunt in camera, uitandu ma in oglinda! In dreapta, langa oglinda, este o placuta pe care scrie: Bucurate de visele pe care le ai in somn! Ma simt obosit, imi este somn, inainte de toate ma duc la Wc u!

sâmbătă, 5 noiembrie 2011

Nr 42

S a stins lumina, s a facut intuneric, niste voci se aud in indepartare, ceva imi trece pe la cap.
Sunt intr o camera, lumina s a aprins! in mijlocul camerei este o gaura, jos mai este un etaj, sau este subslolu'! vad trei oameni cum sar in gaura, ii urmez, am sarit, ma uit in sus, vad tavanul, vad lustra! Oare de acolo am sarit? ma uit in fata, se vede un hol intunecat, nu am nici o alta iesire, pasesc! Din intuneric cineva prezinta o oferta la pantofi, incerc sa aud mai clar, se face lumina si incepe sa ninga, ma uit in jur, tot intunerc este. Vad fulgi de zapada cum cad! este cald, continua sa ninga! Cineva ma bate pe umarul stang, imi spune: 41! ma uit in stanga, din dreapta cineva intreaba de lapte, nu ii raspunde nimeni! Continuii sa merg! Se aude: Daca rupi banderola rosie, primesti o cutie de lapte! Intreb: In ce directie trebuie sa merg? Imi arata in stanga, pasesc la stanga, vad banderola, am rupt banderola, S a facut lumina!
Dupa marginea prapastiei cad in gol! Corpul mi se invarte incet! Aud: Incercam 42? Nu ma mai invart, ma uit in drepata, vad vanzatoru', am un pantof in mana! Din nou vanzatorul imi spune sa il incerc. (Daca tot sunt la probat, il probez, poate totul a fost in capul meu) Ma descalt, ma uit in jur, o multime de oameni se uita la mine, se uita mirati! Respiratia mi sa oprit, probam un pantof intr un magazin! Sunt pe o bordura, cu o cutie de lapte incercand sa ma incalt cu ea! Speriat ma ridic, lumea ma priveste si mai mirata! A inceput sa ploua! Ma ridic, ma intorc cu spatele si plec, raman blocat doua secude, in fata am un hol pe care se plimba pacienti si doctori! Ma uit in dreapta, vad o usa cu numarul 42, intru! Sunt in magazinul de pantofi! Fetele catorva peroane imi par cunoscute! Ma uit inapoi, pe unde am intrat, ma intorc, ma privesc, ma vad in oglinda! Ce am facut mai devreme, nu mai tin minte nimic, nu mai imi aduc zminte absolut nimic! (Nu am de unde sa stiu cum m am comportat mai devreme) Asa ca, iau un model de pantof si intreb ce pret are, imi raspunde: 41 de lei! Ii multumesc, duc pantofu la locul lui si ma indrepta catre iesire! Am iesit! Sunt in spital, ma uit la usa pe care am intrat, scrie nr 42!