Sobolanul

De cinci minute sunt intr un pod, vad scarile ce duc jos, imi este frica sa ma apropii. Aud un om cum urca pe scari, ii vad capul, mainile, este un batran, se apropie de un scaun, se aseaza, aprinde o veoza, s a pus la un birou, un birou vechi. Sufla in masa, se ridica un strat de praf, apuca o cartea o deschide, observ paginile galbene, dupa cinci minute de citit batranul lasa capul pe spate, cartea este inchisa. Ma apropii incet, ma apropii de el, observ titlul cartii, se numeste: O viata! Ma apropii de scari, cobor incet, sunt foarte atent. Sub biroul batranului este bucataria, lumina se aprinde, prin fata usii trece batranul! Urc inapoi! Totul pare nou, biroul straluceste, un felinar lumineaza podul, cobor inapoi scarile, batranul a disparut, un copil cu un bol de supa sta la masa. Copilul se ridica si pleaca, vine spre mine, urc repede scarile, ma opresc! Ma uit in jur, sunt pe terasa blocului! Eram in pod! Imi ramane sa ma intorc inapoi acasa. Scara a disparut, ma uit in jur, blocurile au disparut, parcul este un pamant gol, ma apropii de marginea terasei, ma uit in jos, soseaua este un pamant uscat, crapat! Imi intorc privirea inapoi pe terasa. Biroul, batranul si podu' au aparut, inca nu am iesit, am dormit? batranul inca citeste! inchide cartea, se ridica de la masa si se indreapta catre scari, la jumatea scarilor, cand i se vede decat capul, privirile noastre se intalnesc. Il vad cum face ochii mari si striga: SOBOLAAAANI!