...

Vantul adie, incet simt corpul, deschid ochii sunt pe marginea unui spital, oamenii apar in jurul meu, ma studiaza, incearca sa ma atinga, se sperie de mine, cobor incet dupa margine, si ies pe usa. Ma urmaresc! Cobor scarile, ma duc la lift, de deschid usa, pasesc si cad in gol. Vad etajele cum trec, am vazut chiar si o familie cu un copil, si continuii sa cad. Spitalul are multe etaj, ceva parca ma opreste, inghit apa, nu pot sa respir, deschid ochii, totul este albastru, pestii se apropie de mine, se aduna tot mai multi, cineva ma apuca de mana si ma da jos!

Medicul

Vantul imi bate in spate, simt putin cum ma impinge, incet ma opresc de un copac, ma tin de el, urc, ajung in varf, vad o furtuna, se apropie de mine, ma loveste! Ma opresc, in fata unei usi albastre, o deschid, intru intr-o hala mare, este rece, ma uit in jur, pe o placuta scrie: Morga! Ies! o alta usa maro imi apare in fata, apas clanta si intru, este lumina stinsa, pipai cu mana latura peretelui, nu gasesc intrerupatorul. La doi metri in fata mea, din incapere, se aprinde o luminita. Pasesc, se face intuneric, usa nu mai exista (sau poate este inchisa) Continui sa merg, lumina se indeparteaza de mine, se face frig. Vad un grilaj, ma indrept catre el, putrezeste si cade, ies pe acolo. Multi oameni trec pe langa mine, majoritatea doctori, un doctor trece tinand de brat, un pacient. Ma asez pe un scaun, ma odihnesc, cred ca am voie! In fata am o usa, scrie: Medic psihiatru: Popescu Ion! Iese un om, un om batran, imi face semn sa intru. (eu mi-am propus sa ma odihnesc putin)... Ma uit la el, imi face cu mana, misca si buzele, imi zice ceva, nu mai aud, urechile imi sunt infundate, ma ridic in picioare, ma apropii de el, in jur totul se dilata. Ma lovesc de o targa, Totul a revenit la normal! Spun: Buna ziua si intru in cabinet! Medicul stinge lumina, imi spune sa ma asez, il intreb daca se poate sa aprinda lumine! Imi spune: Nu poti lucra cu lumina aprins! Imi spune sa inchid ochii. Ii inchid! In fata imi apare un pod verde, vechi, imi spune sa trec pe el. Ma tem sa nu cad... Imi spune: Nu se va rupe! Am incredere si trec! La jumate, simt cum se rupe, podul s-a rupt. Cad, vad apa jos. Imi spune sa deschid ochii, ii deschid, lumine este aprinsa.

Cuiu'

In fata am un gard, il sar, cad in apa. Ies la mal, este noapte, am cazut in mare. Cerul este albastru, la fel si marea, sunt doar doua culori. Raman cinci minute, respir adanc. M-am uscat, s-a facut zi, nu am vazut soarele rasarind. Ma intorc, intru intr-o junga, in spate aud oameni balacindu-se in apa, imi intorc privirea catre mare, nu este nimeni, imi continui drumu. Pe stanga vad o casa, ma apropii de ea, intru in ea. Incet, de sus se aude o vioara, urc scarile, vioara este aruncata pe jos, inca se aude, se aude frumos, o ridic de jos, ii simt vibratiile. In continuare cercetez casa. Vioara o am in mana! Vad o camera, intru in ea! Doi copii se cearta, nu ma vad, bat in usa, nu ma aud! Ma apropii de ei, cineva ura pe scari, urca incet. Un om batran, este bunicul lor, intra in camera, trece pe langa mine si se opreste la nepotii lui. Acum toti trei se uita la mine, se mira, se apopie incet de mine. Nu pot sa imi misc mainile, vreau sa le fac semn. Batranul ii spune ceva unui nepot si pleaca pe usa. Baiatul se intoarce cu un cleste, il da bunicului, il apropiie de mine, in agata de capul meu si trage, Ma examineaza putin apoi ma da mai departe!

Peretii

lumina s-a stins, un alt bec albasrtu s-a aprins. Vad o usa in pamant, este ruginita, are lacat, il loves si s-a spart, trag de clanta, este intunerc, ma uit in jur, este la fel de intuneric, de ce sa raman aici? Cobor, pun picioru' pe prima bara din scara, bag si picioru drept, bara a disrparut, ma lovesc in barbie si cad. Aud un fluier, nu stiu daca e in capul meu sa se aude in jur, ma ridic, ma scutur, in fata imi apare un hol, intru! In dreapta este o usa, nu intru, continuii sa merg, pe stanga o alta usa, are o inima pe ea, (cred ca tine loc de vizor) Apas clanta, intru intr-o camera, peretii sunt albi, totul este alb, ma dor ochii, ii tin intredeschisi, in fata este un cufar, il deschid, cufarul are in el poze, nu stiu cine este persoana ale carui poze sunt in cufar, ma uit in jur, nu este nimeni, continuii sa ma uit pe poze. El in parc, se tine cu o femeie de mana, este frumoasa, le sta bine impreuna. Pe jos este zapada (nu am mai vazut de mult zapada) in spatele lor este o poteca, imi pare cunoscuta...oamenii din poza au inceput sa se miste, scap fotografia, oamenii ies din fotografie, sunt mici. Dar nu mai par a fi ei, par a fii niste animalute dupa o alta planeta, se apropie de mine, se uita la mine, zambesc, se tin de mana, se uita unu la altu, apoi iar se uita, la mine, zambesc in continuare, le zambesc si eu. Zambesc mai putin, continua sa se uite la mine, se intristeaza, pleaca, unul din ei se uita in spate pentru o ultima oara, intra in baie, ma duc dupa ei, au disparut, camera nu are baie...Ma intorc inapoi la cufar, ma uit pe alte poze, oamenii nu mai sunt in poza, sunt aceleasi animalute care imi zambeau, ma uit in locul in care m-am privit cu animalutele, ma uit la poza, este neagra, nu se mai vede nimic. Ma uit in jur, s-a facut intuneric, in mana inca simt poza, lumina se aprinde, peretii sunt plini de animalute, ma aporii de pereti, ma uit la ei, au tot felu de stari, dar impreuna au aceiasi stare! Un animalut imi atrage atentia, ma apopii de el, din trist cum pare, incepe sa zambeasca, toti prietenii lui se uita la el, par a nu stii ca ii vad si pe ei, se uita la mine, incep sa sopteasca, tarziu imi dau seama ca se misca, nu pot sa coboare dupa perete, dar se misca. Aud o bataie in usa, ma apropii de usa, o deschid, in fata imi apare o camera alba, cufarul este in acelasi loc, numai ca este inchis. Il lovesc incet si se deschide, ridic capacul si in fata imi apar treptele, lumina s-a stins, nu stiu ce sa fac, sa cobor sau nu? Cobor, ma tin bine de margine, cad din nou, animalutele imi aprid lumina.

Oglinda

Multi fluturi pe langa mine, isi schimba culoarea, rosii, albastri, verzi...si raman verzi, zboara, se ridica la cer, au disparut. In fata am o usa, o deschid, se aude un fluier, ma intorc, aceiasi usa imi apare in fata, o deschid, parca ma uit in oglinda, mana imi trece prin oglinda, imi ading bratu', ma uit la bratul meu, ii imping mana inapoi, se uita la mine, medicul imi flutura reteta in fata si imi spune sa ii dau drumu la mana. Imi spune ca daca ma uit in spate am sa ma transform in intrerupator si el va stinge lumina cu mine. Il intreb daca simt ceva, imi raspunde da. Ridic priviream iar ma vad in oglina. Ma intreb: Daca atunci cand mor vreau sa vad un anumit loc dupa pamant, il pot vedea? Ridic din umeri, nu stiu ce sa raspund. Imi spune: Asculta! Ascult! Simt aer, aer rece, aud un vuiet, urechile incep sa mi se infunde, simt ca nu mai pot sa respir, dau din maine, omul din oglinda, se uita incruntat la mine, imi simt fruntea incruntata, imi revin. Inchid usa si plec! O pisica se apropie de mine, ma mirose apoi pleaca. Fac dreapta la a doua strada, prima este in santier. A doua strada este fara lumina, nu vad nimic, dar ma simt urmarit. Merg incet, ma lovesc de ceva, pare de plastic, are un buton, il las in jos, in fata apar din nou, oglinda...sau usa?

Pasii

Vad urme de pasi, simt cum cineva trece prin stanga mea, pasii se aud, ii urmez, intra intr-o padure, facem douazeci de pasi si dupa un copac apare o casa, o casa ca-n povesti, pasii fac la stanga, ma opresc, ma uit in partea in care se indreapta pasi, ma uit la casa. Ma uit inapoi in dreapta, este un batran, are barba mare si par cifulit, in mana are o palarie. Imi spune, de aici am cuparat odata palaria asta!, am fost sa o cumpar din nou! Ma uit din nou la casa, este veche, s-a ingalbenit Ma uit din nou la batran, in locul lui apare un baiat, se uita la mine, rade, se opreste si se uita serios in jur, imi spune sa ma indepartez, ma sperie, ma dau inapoi, cad in gol, incerc sa ma intorc cu fata in jos, nu pot (de obicei ma invarteam...) Simt ceva pe spate, cad in continuare, aerul devine tot mai rece! Ma opresc, ma ridic, sunt in sufrageria unei case, o casa veche. Ma ridic in picioare, ma uit in jur, vad o veoza, o aprind, odata cu lumina casa s-a luminat, totul este nou, ma indrept catre fereastra! Pe poteca, langa un copac, vad un copil, imi face cu mana. Ridic si eu mana...Riduri si vene am pe mana, sunt batran, caut o oglinda, ma duc in baie, deschid usa, un om cu o sacosa in mana trece pe langa mine, sunt intr-un magazin? Ma uit la mana, totul ok! Ma intorc inapoi in strada, se face intuneric, felinarele nu mai merg, nu vad drumul catre casa, pasesc incet in intunerc, se face rece, vanul imi bate in fata, nu mai simt pamantul...

Un val

Aud o apa, vine spre mine, nu vreau sa imi intorc privirea, sunt in apa, o bara plina cu alge imi apare in fata. Ma apropii de ea, se indeparteaza de mine, ma indrept care o usa, bara a disparut. Nu pot sa ma misc, pestii trec pe langa mine, nu se mai sperie de mine, am impresia ca ma miros, parca le aud respiratia, deschid ochii...doi ursi ma miros, ma uit in jur, vad usa, ma uit la ursi, sunt doi ratoni ce ma miros, ma uit in jur, vad doi ursi indepartandu-se de mine. Ratonii au disparut, pot sa ma misc, pasesc in iarma, simt ca si cum nu s-a intamplat nimic, defapt am uitat ce s-a intmplat! Ratonii apar in dreapta mea, se comporta ca si cum nu as exista, ma apropii de ei, nu ma vad, nu ma aud. Ii studiez indeaproape, din spate aud apa, un val cu clape de pian se apropie de mine, aud pianul, ma intorc incet, o mare de clape alb si negru, imi intorc privirea catre ratoni. Se tin de maina, indreptati spre val, zambesc. In fata imi apare o oglinda, zambesc si eu! Dau oglinda la o parte, valu' a disparut, in fata mi-a aparut oceanul, la orizont in drepata peisajului se vede un semicerc, rosu, pianul continua sa cante, si seimicercu se face tot mai mic, sunt scaldat in albastru, inghit albastru...Din spate se aude un val!