In spate

Am privirea atintita intr un loc, nu pot sa imi misc capul, nici ochii, simt cum ochii mi se dau pe spate, se face intuneric, nu mai vad nimic, pot sa ma misc, dar nu vad pe unde merg, prin cap imi trec tot felul de ganduri, imi imaginez cum sunt in varful unui copac, se balaseaza, in orice moment se poate rupe, afara este intunecat. Ma uit in sus, este noapte, ma uit in jos, nu mai sunt in copac, cerul este instelat, nu am nimic in jur, vad un garaj, ma apropii de el, este ruginit, intru inauntru, miroase a statut, lucrurile sunt aruncate pe jos, vad niste poze in coltul garajului, ma apropii, ma aplec, sunt poze cu mine de cand eram mic, ma uit in jur, pe pereti au aparut poze cu mine si familia mea, ma uit la fiecare in parte, din nou prin cap imi trec amintiri vii, ma uit in spate, sunt hainele mele, sunt murdare. Ies din garaj, sunt pe un camp, ma uit in jur, nu vad nimic, furtuna ridica praful, incepe sa ploua, in fata observ niste scari, o intrare subterana! Cobor scarile, este intuneric, incerc sa observ ceva, nu pot sa deslusesc nimic, afara s a facut lumina, in incapere a patruns putina lumina, sunt inconjurat de niste sertare imense, ma uit in jur, vad unu deschis, ma apropii, il deschid mai mult, sertarul cade, este gol. Deschid altul, pana sa ma apropii aud niste valuri, aud apa, aud cum cineva se zbate in apa, deschid dulapul, inghit apa, sunt intr un lac, ma zbat, in fata vad oameni, oameni care coboara incet, sunt cu ochii deschisi, se uita la mine, simt cum oameni plang. Simt cum imi pierd puterile, nu pot sa mai misc, nemiscat sunt in continuare in fata sertarului. Ma uit in jur, totul este la locul lui, pe jos este ud, afara se aude cum incepe sa ploua, s a intunecat, inauntru nu mai vad nimic, la iesire, observ un intrerupator, este pornit, dar becul este ars! Mut intrerupatorul pe ''oprit'' si ies, afara, a iesit soarele, ma uit inapoi, lumina s a aprins, dar sertarele au disparut. Ies la lumina, miroase frumos afara, a copaci infloriti. Totul dispare, simt ceva in ochii, vad cerul, apoi blocurile, sunt la semafor, astept culoarea verde, ma uit in jur, este la fel de frumos si cu acelasi miros!

Prajiturile

Aud liftul, il vad, nu merge, ma indrept spre scari, lumina este stinsa, pasesc pe prima treapta, aud liftul cum pleaca, imi intorc privirea, totul este normal, ma uit inspre scari, sunt luminate. Ma duc la lift, il chem, liftul a venit, deschid usa, din nou este intuneric, ma uit in jur, nu vad nimic, aud oameni coborand de sus pe scari, trec pe langa mine, ma apropii, oameni fug (fug de mine?) urc scarile inapoi, ma duc inapoi acasa, imi este frica, pipai intunericul cu mana, ating balustrada, urc, urc, urc mai mult decat trebuie, continui sa urc, balustrada continua, am de urcat doar sapte trepte, tot urc, nu se opreste. In sfarsit, balustrada s a oprit, dar scarile continua. Incet se lumineaza, undeva sus vad un bec, continuii sa urc, nu sunt in blocul meu. Din spate aud din nou oameni coborand. Ma intorc, vad oameni imbracati la costum cum alearga pe scarile pe care eu urcam, scara s a oprit, ma uit in jur, sunt intr o cladire mare, foarte mare. Cineva ma intreaba ce caut aici, nu stiu sa ii raspund, nici eu nu stiu ce caut aici, omul se da speriat in spate, din ochii incepe sa ii cada lacrimi, continua sa se uite la mine, se intoarce si pleaca. Toti oameni acum se uita la mine, se intreaba ce caut eu aici? Din nou sunt pe scari, ma uit in sus si iar vad acea lumina slaba de sus, asta inseamna ca nu am terminat de urcat, continuii sa urc, scarile s au terminat, sunt pe o platforma, vad in ceata, este semi intuneric. Vine un miros de prajituri, miroase frumos! Vad un om imbracat in alb, este un cofetar, sta cu spatele, il aud cum plange. Se intoarce cu fata catre mine, este acel om imbracat la costum, acum este cofetar! Cu lacrimi in ochii imi intinde mana, in mana are o prajitura, o figurina ce zambeste, ma uit in jur, oameni s au transformat in prajituri

Becul

Apa ma ma duce in larg, plutesc, vad cerul, vad stelele, vad pescarusii zburand, vad luna, simt valurile sub mine, nu pot sa ma misc, nu stiu daca respir, inima a incetat de mult sa bata.
Usor imi revin, este dimineata, soarele a rasarit, simt caldura! Soarele intra in nori, incepe furtuna, continui sa plutesc, a inceput sa ploua! Valurile sunt mai mari, fulgera, imediat vine si tunetul, fulgera din nou, tunetul nu se mai aude, mi am pierdut auzul? Aud copii ce alearg pe un coridor, aud sunetul clopotelului, se face liniste. Aud tunetul! Valurile imi intoarce corpul, sunt cu fata in apa, aud din nou sunetul clopotelului, vad copii cum ies fericiti din clase! Un copil se apropie de mine, ceilalti copii se uita la el, copilul este sub mine, se uita in ochii mei! Ceilalti copii se uita mirati la el! Un copil ce se uita intr un bec! Simt cum plutesc in tavanul scolii, din nou suna clopotelu' copii intra in clase! Copilul se retrage si el, merge cu spatele, inca ma priveste in ochii! Inchid ochii, ma simt relaxat, miscarile valurilor ma relaxeaza, incet ma intorc inapoi cu fata catre cer! Un pescarusi sta asezat pe mine! Ghearele ma inteapa! Pot sa ma misc, sperii pescarusu, nu face nici o miscare, il ating cu degetul, il vad cum aluneca pe pieptul meu, apoi cade in apa, il vad cum se duce la fund! Ma intorc pe partea opusa, cu fata in apa. Sub mine copii sunt adunati in cerc, in mijloc, un copil este intins pe jos. Copii sunt tristi! Vad alti oameni cum se apropie de cercul copiilor, unul din ei ma arata cu degetu, oameni vin, se uita la mine, ridica din umeri si se apleaca catre copil, lumea se da la o parte intristata, copilul se uita din nou la mine, Zambeste!

Singur

Sunt in mijlocul pustietatii, sunt singur, tot praful dupa pamantul uscat este in aer, imi intra in ochii, clipesc, cineva imi trece prin fata, ma straduiesc sa ma uit mai bine, nu e nimeni! Continui sa ma frec la ochii, praful nu mai este, sunt pe acelasi pamant uscat, singur. Mainile le simt legate la spate, chiar sunt legate, sunt legat de maini, cineva ma apuca de umar si ma trage dupa el. Aud o usa cum se inchide, sunt pe acelasi pamant uscat. Cad pe ganduri, nu stiu ce se intampla. Ma dau in spate, plec! In stanga si in dreapta am padure, sunt pe o poteca lata, nu sunt copaci pe ea, merg in fata. Din intuneric apare o usa, o usa neagra! O deschid, in fata imi apre din nou intunericul! De jos se aud oameni vorbind, masini claxonand...Ma dau inapoi, usa balconului im apare in fata, ma uit inapoi jos, poteca continua, n am incotro, merg drept inainte, s a facut noapte, nu mai vad, nu stiu in cotro sa ma indrept. Nedumerit ma intorc cu spatele, sunt la semafor, culoarea verde imi permite sa trec, trec, am ajuns pe partea cealalta, masinile au disparut, semaforul ruginit nu a mai functionat de ceva timp, ma uit in jur, totul a fost parasit? Ma indrept spre casa! Imi vad blocul si el este parasit ca tot orasul, Intru in scare de bloc. Ma uit la lift, arata etajul sapte! Ma apropii de buton si apas, liftul vine. Deschid usa, schetelul ruginit al liftului imi apare in fata, pasesc, ma pun cu picoarele pe niste tevi si apas etajul opt! Liftul nu mai functioneaza. Ies din lift, ma uit la usa, mai devreme era in stare buna, acum si usa liftului este ruginita! Ma indrept catre scari! Usile ghenelor sunt cazute, aruncate pe palier, continui sa merg!
La fiecare etaj geamurile sunt inchise. Etajul sapte...opt! Ajung in fata usii, iala este si ea ruginita, ma murdaresc de rugina, bag mana stanga in buzunarul drept, scot mana, sunt murdar de rugina!

Lalele!

Ma plimb pe o alee intunecat intunecata, nu vad la un metru in fata, cineva alearga prin tufisuri, ma feresc, ma pun pe vine, ma uit atent, nu mai misca nimic, ma ridic, in fata am un pod, il traversez! Am ajuns pe partea opusa, o parte frumoasa.
In dreapta vad o gradina cu lalele. Un batran apare si imi spune: Poti sa iei o lalea daca vrei! O refuz, ma dau in spate, cad intr un lac, ma zbat, nu vad malul, in fata nu mai am malu' ma uit in jur sunt intr un lac foarte mare, este intuneric, nu vad nimic, algele imi ating corpul, ma simt dezbracat, sunt dezbracat! Incep sa inot, obosesc, simt nisip, in sfarsit, am ajuns la mal! Imi indrept privirea, sunt pe o insula, luna lumineaza slab, ies din apa! Din nou simt ceva ciudat, sunt imbracat! Sunt pe o strada foarte aglomerata, oameni ma ametesc, simt ca ametesc, simt ca plutesc, simt cum ma ridic, ma ridic, un zgomot se aude, usa liftului se deschide, un lift mecanic! In fata imi apare un perete alb! Pasesc, ma uit in stanga, in drapta, sunt intr o cladire mare, toata alba. Pasesc pe podeaua cea alba, sunt speriat! Vad o fereastra, o fereastra alba! In spate aud pasi, ma intorc! Patru oameni cu cate o coala de hartie alba se plimba plin cladire, nu se vad, nu se aud, se plimba unul pe langa celalalt. Ma apropii de unul dintre ei, ma vede, imi face semn cu mana sa ma uit in spate, peretele in care era fereastra a disparut, este gol, o fereastra imensa apare in fata mea! Ma indrept catre fereastra, privesc afara. Cladirea este in mijlocul unui lan de lalele! Miroase a lalele!

In pijamale

Respir greu, nu pot sa vad, ma simt legat de maini si de picoare, acum ma simt cu capul in jos, cineva ma bate pe umar! Imi spune: Nu mai sta in cap! Sunt intr-o statie de metrou, stand in cap, revin la normal, ma uit atent in jur, nu este nimeni, ma uit la ceasul din perete arata ora 23:30!
Ma uit pe tunelul de unde ar trebui sa vina metroul, o lumina se apropie, nu este metroul, este o persoana cu o lanterna in mana, ma uit in spate, statia nu mai este, a disparut, omul cu lanterna la fel si el, s-a facut intuneric, ma asez pe o piatra, gandesc, clachez, gandesc! Ma ridic, o multime de oameni trec pe langa mine, se uit la mine si atat. Apare un rand de copii, multi copii tristi, a inceput sa ploua, copiii stau tristi in ploaie, nu ii deraneaza ploaia deloc! Un copil din multime se apropie de mine, se sterge la ochi si imi arata semn cu mana, ma uit, imi arata un buton de chemat liftul! Apas butonul, liftul vine, ma urc in el, este doar scheletul liftului, in dreapta vad butoanele, apas etajul 8, liftul pleaca! Urca! Urca mai mult decat trebuie, din nou este intuneric, o lumina slaba, galbena lumineaza liftul. Scheletul liftului este ruginit! pasesc pe palier, lumina este si aici oprita! Ma uit in dreapta, vad o usa de apartament, vad vizorul, cineva este inauntru! Ciocanesc in usa, mai incerc odata. Ma uit din nou la vizor, nu mai este, sunt in fata unui zid! Pana acum am ciocanit in zid? De la etajele de mai sus aud muzica, urmez sunetul! S a aprins lumina pe scara! Vreau sa ies de aici, ma duc la lift! Chem liftul, deschid usa si intru, apas butonul PARTER! Am ajuns, deschid cele doua usi, imping repede usa liftului, in fata imi apare camera, sunt in pijamale, lumina la baie estre aprinsa!

Camera

Plutesc in aer, plutesc, nu am nimic sub mine, plutesc, aerul cald imi atinge corpul, simt cum cobor, simt pamantul sub mine, simt cum ating cu spatele pamantu! Ma ridic, ma uit in jur, sunt intr-un oras strain, nu cunosc locul unde sunt, imi simt corpul greu, ma intind jos, simt din nou ca plutesc, simt cum imi ia foc corpul. Cineva ma impinge intr-un gol si mai adanc, nu pot sa vad, aud cum bate vantu', aud pasari cantand, vad un batran cum se uita la mine, de fapt, plutim amandoi! Imi zambeste, imi spune ca a mai facut odata asta! Ii zambesc si eu! Sunt intr-un trenulet care pluteste, nu simt nimic sub mine, vad trenul cum pluteste! S-a facut noapte, ma uit spre cer, vad un om pe bicicleta, in spate sta copilul lui, se uita la mine, imi zambeste si el, batranul este langa mine, imi spune sa am incredere in el! In el in cine? Nu mai imi raspunde nimic, batranul a adormit! Noapte buna, aud de sus, de la copilul dupa bicicleta! Ma uit atent la batran, ii vad o lacrima cum ii cade din ochi! Gura i se lungeste, zambeste din nou! Oare doarme? Se ridica in capul oaselor si imi spune, copilu acela seamana cu mine cand eram mic! Nu mai aud, nu aud nimic, ma uit din nou la copil, a rabufnit in hohote de ras, nu pot sa il aud, dar il vad! Se uita la mine, incepe sa planga, ma sperii, ma uit in jos, vad orasul luminat, sunt deasupra acelei zone in care am cazut! Adorm si eu, m am trezit, sunt in aceiasi sanie, sunt singur, este zi, sunt deaspura orasului, sub mine sunt nori, nu vad nimic, pasari trec pe langa mine, ma dor ochii de atata alb, sunt inconjurat numai de alb. Ma uit mai bine in jur, sunt intr o camera toata in alb, aud un ciocanit, raspund: Da! o usa neagra din tot albul se deschide, copilul din sanie este in fata mea! Ma duc la el si il intreb ce s-a intamplat, se uita la mine, se intristeaza! O lacrima ii curge din ochiul drept! Ma uit in jur, vad o batista, o ridic, i-o intind, intinde si el mana, lesina, nu stiu ce sa fac, ma uit inapoi in spate, pe fereastra, ma intorc catre baiat, baiatul a disparut, batista a ramas la locul ei! Usa este inchisa, ma uit pe gaura cheii, vad copilul cum se sterge la ochii, tip dupa el, nu ma aud, ma ridic, copilu este in fata mea, il intreb ce are, nu ma aude, nu imi raspunde, ii fac cu mana prin fata, parca nici nu exist! Il intreb daca ma aude, il vad cum pleaca, incerc sa il opresc, mana imi trece prin el, copilul dispare, usa a ramas inchisa! Ma apropii din nou de usa, apas clanta, usa se deschide. Oare de cat timp sunt aici cu usa deschisa? Deschid usa, imi apare casa mea in fata, ma uit in stanga, in dreapta, imi vad palierul, sunt in fata caseii mele! Pasesc in casa, totul este bine, nu este nimeni acasa, din usa camerei mele se aude cum cineva bate la usa, deschid usa, copilul imi apre in fata, de mana cu batranul om! plang amandoi, imi spune sa ma uit in spate, totul este alb, exact ca inainte!