Singur

Sunt in mijlocul pustietatii, sunt singur, tot praful dupa pamantul uscat este in aer, imi intra in ochii, clipesc, cineva imi trece prin fata, ma straduiesc sa ma uit mai bine, nu e nimeni! Continui sa ma frec la ochii, praful nu mai este, sunt pe acelasi pamant uscat, singur. Mainile le simt legate la spate, chiar sunt legate, sunt legat de maini, cineva ma apuca de umar si ma trage dupa el. Aud o usa cum se inchide, sunt pe acelasi pamant uscat. Cad pe ganduri, nu stiu ce se intampla. Ma dau in spate, plec! In stanga si in dreapta am padure, sunt pe o poteca lata, nu sunt copaci pe ea, merg in fata. Din intuneric apare o usa, o usa neagra! O deschid, in fata imi apre din nou intunericul! De jos se aud oameni vorbind, masini claxonand...Ma dau inapoi, usa balconului im apare in fata, ma uit inapoi jos, poteca continua, n am incotro, merg drept inainte, s a facut noapte, nu mai vad, nu stiu in cotro sa ma indrept. Nedumerit ma intorc cu spatele, sunt la semafor, culoarea verde imi permite sa trec, trec, am ajuns pe partea cealalta, masinile au disparut, semaforul ruginit nu a mai functionat de ceva timp, ma uit in jur, totul a fost parasit? Ma indrept spre casa! Imi vad blocul si el este parasit ca tot orasul, Intru in scare de bloc. Ma uit la lift, arata etajul sapte! Ma apropii de buton si apas, liftul vine. Deschid usa, schetelul ruginit al liftului imi apare in fata, pasesc, ma pun cu picoarele pe niste tevi si apas etajul opt! Liftul nu mai functioneaza. Ies din lift, ma uit la usa, mai devreme era in stare buna, acum si usa liftului este ruginita! Ma indrept catre scari! Usile ghenelor sunt cazute, aruncate pe palier, continui sa merg!
La fiecare etaj geamurile sunt inchise. Etajul sapte...opt! Ajung in fata usii, iala este si ea ruginita, ma murdaresc de rugina, bag mana stanga in buzunarul drept, scot mana, sunt murdar de rugina!