Nu cred

Pe strada cunosc doua feluri de oameni, pentru ca la tv nu e nici un meci de fotbal, ma gadesc sa deschid geamu, de jos aud o vaza, masa e peste tot, mai putin acolo, pe cand eu nu joc fotbal, dar nici nu il astept, fi sincer ai visat ieri? ma duc sa imi cumpar tigari, tigari, tigari imi da restu si zice: maine mor toti! eu tigari.
ieri pe la ora trei, ma gandeam sa ies prin parc, ma imbrac, ma uit afara, soarele dogora, continui sa ma imbrac.
Plec, ies pe usa, cobor scarile, ajung la lift.
Am iesit din bloc, nu nu cred ce vad, copaci rupti, uscati, cerul este inorat, un nor de lapte.
ma uit in jur, nu vad nici o masina, continuii sa merg, niste tipete aud in blocurile vecine.
Nu stiu ce se intampla, mai devreme m am uitat pe geam si era....
Incepe ploaia, ma intorc inapoi....blocu' nu mai e, ma uit in stanga, nici acolo bloc, ma uit in toate partile, toate blocurile disparu.
Continui sa ma uit speriat, imi vad blocu!
Dar seamana, e parasit, Geamurie sunt sparte, blocul meu era gri, acum este negru de vechi.
Ma gandesc sa ies la sosea, dar daca blocuri numai sunt, unde ar putea fi soseaua?
Incepe se ploua, ploua tare, am doar un tricou pe mine, ploua atat de tare incat, ma pisca picaturile de ploauie mari si reci.
Imi este frig, ma gandesc ca am cosmar, ca sunt in mijlocul camereii, stang chircit jos incalzindu-ma, si daca e asa ce am rezolvat, nu am rezolvat nimic atata timp cat simt durerea.
Continu sa merg trebuie sa merg undeva, dar daca sunt in camera? unde merg? merg in gol?
Ploaia se opreste, ma uit in spate, soarele apune, era un soare portocaliu, copii alergau, se plimbau cu bicicleta, toti oameni zambeau, vorbeau.
Copacii, erau infloriti, aerul curat imi atingea fata.
Ce se intampla, ce e cu mine, ce am facut pana acum?
Sunt pe o alee a parcului, oameni trec pe langa mine, le zambesc! dar parca nu ma vad.
vreau sa stiu cat e ceasu, ma dupa la un bunic cu nepotul sau, il intreb: imi spuneti va rog cat este ceasul?
.......
Nu va suparati!
Imi spuneti va rog, cat este ceasu'?
......



O stare asemanatoar a celei cand am iesit din bloc ma cupindre.
Obsrev ca nici nu ma vade, ma intreb: o fi surd?
Ma uit la copil sa il intreb de starea bunicului sau, cu auzul!
Ma uit copilu nu mai e, batranul inca e pe banca.
Ii zic de copil, de nepotul sau, se uita tinta la mine si imi zice 15:30!
O multime de intrebari imi vin in minte, nu stiu ce sa mai cred.
Ma asez pe o banca, stau ma gandesc la tot ce sa intamplat, ma gandesc ca ieri am fost la posta si am platit lumina, si astazi...? acum...? unde sunt? de a-si vedea pe cineva cunoscut.
O voce ma trezeste, imi zice ca este capatul.
Ati ajuns la capat domnule!
Ma uit, sunt intr un troleibubz, unde ma duc? unde am fost?
Cobor, nu stiu unde sunt, nu am mai fost nici odata acolo!
Dupa un timp aud: Da! de doi ani mama merge cu el la doctor, nu mai aude!
Il las pe copil si ma gandesc ca eu m am pus pe o banca, imi aduc aminte de posta, o coada de oameni am in fata, sunt la posta, dar ce platesc? ce fac? eram in parc, eram in troleibuz, eram in casa ma imbracam.
Ma uit pe geam, e urat, ploua, bate vantu.
Mai bine stau in casa.