A fost

Si cand am venit, totul zbura, nimic nu statea jos, din nou se crapa de zi, cu picioarele in apa, fac cu mana la crocodili, ei imi zambesc. Iti zambesc si tie? Uite cum stai si te uiti la ei. Da, zise unu! Uite cum stai si te uiti la melci, atunci am plecat, am zambit, i am multumit si am plecat.
Si cand m a vazut a zis ca: Nu ai cum sa te enervezi daca nu te gandesti! Ce melc, si am plecat.
Am sarit gardul care sare coarda, dar defapt fereastra e la locul ei, stau ma gandesc, si da, nu trebuia sa ma gandesc, un ponei imi ofera locul si imi spune politicos ca azi a implinit zece ani. Melcii se pot transforma in ponei, cu zi de nastere pe sapte ianuarie? Doi flacai vioi stapanesc un catel sa nu sara si el coarda, se zbate si zice in gura mare ca: Si melcii sar coarda! Are legatura cu calu'? Doi castori se alearga prin padure, deodata unu se opreste si ii face semn prietenului sau, si ii arata ca doi pesti fac baloane pe strada. Simt miros de peste, vad baloane, dar defapt e un vanzator ambulant in parc, care spune repetat: Totul numai pentru noi! Baloanele se inalta, el se opreste si spune ca melcii au picioare. Melcii daca s ar stradui, si ar putea agata crengutele cu ochii!
Tot unu din crocodili spune ca: Doi ca tine nu fac unu din el! Acum iti zambeste, ii zambesti si tu lui, ii faci cu mana iti iei ramas bun de la el, te duci acasa si stai. Simt o tigara in buzunar, o rup la fuga. Alerg, sunt pe o buturuga de copac deasupra orasului, nu pot sa ma misc, e noapte, nu e deloc innorat, pot sa vad pana jos, dar nu ma aude nimeni, nimeni nu ma vede. Dar jos se intreba cineva ce e cu copacul asta? Ma dor muschii, stau incordat, imi e frica sa ma asez in capul oaselor, stau pe coate si pe genunchi, ma dor genunchii, din nou ma uit in jos, vad felinarele strazilor, vad masini, totul este luminat, cine ma poate gasi pe mine aici, cine stie de mine ca sunt aici, ma pot salva atunci cand se va crapa de zi trebuie sa ma vada cineva. Dar mai pot rezista pana atunci?
Panica ma cuprinde, din nou simt o durere a muschilor.
Deschid ochii, am atipit. Buturuga copacului e mai mare, ma pun in capul oaselor si ma intreb ce s a intamplat, mai am o speranta. Ma uit in jos, vad copacul, il vad pana jos, ma ia ameteala, ma retrag, ma uit in jurul meu, in stanga am usa, in fata un dulap, in dreapta este biroul meu, imi vad fereastra. Sunt in camera. Am adormit?
Ma ridic, ma indrept spre usa, apuc clanta, deschid, ma uit in jos, nu imi vad corpul, copacul apare, simt aerul rece, ridic privirea. Da, a fost un vis.